Măsuri pentru combaterea evaziunii fiscale: Legea nr. 126/2024

De reținut

Legea nr. 126/2024 introduce pedepse mai mari pentru faptele care constituie infracțiuni de evaziune fiscală care au cauzat un prejudiciu reprezentând TVA datorată la bugetul de stat, și incriminează noi fapte de evaziune fiscală pentru situațiile în care contribuabilii nu utilizează sistemele informatice naționale precum RO e-Transport, RO e-Factura, e-case de marcat fiscale, sigiliul electronic al mărfurilor și SAF-T.

Sunt introduse cazuri speciale de nepedepsire dacă prejudiciul cauzat nu depășește echivalentul în lei al sumei de 1.000.000 euro.

Se incriminează fapta nereținerii la sursă a obligațiilor fiscale și se introduce pedeapsa cu închisoarea.

În detaliu

Legea nr. 126/2024 completează definiția documentelor legale, iar factura electronică emisă, transmisă și primită prin sistemul național RO e-Factura este inclusă în categoria documentelor legale.

Sunt introduse fapte noi care constituie  infracțiuni de evaziune fiscală:

Se pedepsește cu închisoare de la un an la cinci ani sau cu amendă:

• nereținerea impozitelor și/sau contribuțiilor prevăzute în Anexa la Legii evaziunii.

Se pedepsesc cu închisoare de la trei la zece ani și interzicerea unor drepturi sau cu amendă:

• evidențierea, în actele contabile, în factura electronică sau în alte documente legale, a cheltuielilor care nu au la bază operațiuni reale ori evidențierea unor operațiuni fictive;

• alterarea, distrugerea sau ascunderea de acte contabile, memorii ale aparatelor de taxat ori de marcat electronice fiscale sau de alte mijloace de stocare a datelor, inclusiv electronice;

• executarea de evidențe contabile duble folosindu-se înscrisuri sau alte mijloace de stocare a datelor, inclusiv cele electronice.

• creditarea în mod direct sau indirect de către orice persoană fizică, având ca scop efectuarea unor plăți cu sume de bani care provin din omisiunea evidențierii în actele contabile a operațiunilor și/sau a veniturilor realizate. 

Este incriminată folosirea de către contribuabili, cu rea-credință, a sistemului național RO e-Factura, în vederea creării aparenței de legalitate a unor operațiuni fictive sau disimulării circuitului tranzacțional real al bunurilor/serviciilor, și utilizarea de aparate de marcat electronice fiscale care nu sunt conectate la sistemul informatic național de supraveghere și monitorizare a datelor fiscale, sau alterarea aparatelor de marcat electronice fiscale pentru netransmiterea unor date fiscale sau transmiterea unor date fiscale nereale. Dacă prejudiciul produs prin aceste fapte este mai mare de echivalentul în lei a 500.000 euro, limita minimă și maximă a pedepsei se majorează cu trei ani, iar dacă prejudiciul produs este mai mare de echivalentul în lei a 1.000.000 euro, limita minimă și maximă a pedepsei se majorează cu cinci ani.

Se pedepsesc cu închisoare de la șapte la 15 ani și interzicerea exercitării unor drepturi faptele care au ca efect diminuarea cu cel puțin echivalentul în lei a 1.000.000 euro, a resurselor bugetului de stat, după cum urmează:

• utilizarea sau prezentarea de declarații sau documente false, documente electronice false, incorecte sau incomplete privind TVA;

• nedivulgarea în mod intenționat de informații privind TVA, atunci când aceste informații trebuie divulgate potrivit legii;

• prezentarea de declarații corecte, declarații electronice corecte privind TVA pentru a masca în mod fraudulos neplata sau constituirea unor drepturi necuvenite la rambursări de TVA.

În egală măsură, tentativa cu privire la faptele de mai sus se pedepsește. 

În cazul în care prejudiciul nu depășește echivalentul în lei al sumei de 1.000.000 euro, sunt prevăzute situații speciale în care fapta nu va fi pedepsită și nu va începe urmărirea penală, după cum urmează:

• dacă până la expirarea termenului de maximum 30 zile de la finalizarea controlului efectuat de organele fiscale care au constatat existența unui prejudiciu care nu depășește suma de 1.000.000 euro, contribuabilul plătește integral prejudiciul majorat cu 15% din valoarea acestuia, plus dobânzile şi penalitățile aferente, fapta nu se pedepsește, iar organele fiscale nu sesizează organele de urmărire penală.

• dacă în cursul urmăririi penale, prejudiciul majorat cu 25%, plus dobânzi și penalități, este plătit integral, fapta nu se pedepsește; 

• dacă în cursul procedurii camerei preliminare sau al judecății, până la pronunțarea unei hotărâri în primă instanță, prejudiciul majorat cu 50% din valoarea acestuia, plus dobânzi și penalități, este plătit integral, fapta nu se pedepsește; 

• dacă în apel, până la pronunțarea unei hotărâri judecătorești definitive, prejudiciul majorat cu 100% din valoarea acestuia, plus dobânzi și penalități, este achitat integral, fapta nu se pedepsește. 

De asemenea, dacă până la primul termen de judecată prejudiciul cauzat (fără ca textul legal să facă trimitere la plafonul de 1.ooo.000 euro) este acoperit integral, limitele pedepsei prevăzute de lege se reduc la jumătate. Dacă prejudiciul cauzat este acoperit integral ulterior primului termen de judecată şi până la judecarea definitivă a cauzei, limitele pedepsei pentru fapta săvârșită se reduc cu o treime, iar dacă prejudiciul cauzat şi recuperat în aceste condiții este de până la 1.000.000 euro, se poate aplica pedeapsa cu amenda penală. 

Termenul de prescripție al răspunderii penale pentru faptele prevăzute de Legea nr. 126/2024 începe de la data sesizării organului fiscal sau de la data sesizării organului de urmărire penală, dar nu mai târziu de zece ani de la data comiterii infracțiunii.

Sunt de competența Direcției Naționale Anticorupție, indiferent de calitatea persoanei, infracțiunile de evaziune fiscală prin care s-a produs un prejudiciu mai mare de 10 milioane de lei.

Sursa:[Legea nr. 126/2024 privind unele măsuri pentru consolidarea capacității de combatere a evaziunii fiscale, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial nr. 437 din 13 mai 2024]