Despre PwC Global CEO Survey
În ultimii 25 de ani sondajul global realizat de PwC în rândul directorilor generali a oferit liderilor de organizații, autorităților și comunității de afaceri din întreaga lume o perspectivă unică asupra viziunii și deciziilor de business ale directorilor de companii la nivel mondial.
Pentru a XXV-a ediție a studiului, publicat în ianuarie 2022, PwC a intervievat 4.446 de directori generali din 89 de țări (inclusiv România), cu privire la cele mai importante aspecte ale societății actuale.
În România, raportul a ajuns la a XI-a ediție, care explorează opiniile a 140 de directori generali. În contextul declanșării războiului din Ucraina, PwC România a realizat un update al raportului, în luna aprilie 2022, întrebând directorii executivi din România despre impactul acestui conflict asupra economiei românești și companiilor pe care le conduc.
Principalele rezultate pentru România
CEO Survey Romania, Ediția XI
Contextul geopolitic actual afectează optimismul directorilor de companii
Optimismul directorilor generali din România privind evoluția economiei românești s-a redus după izbucnirea războiului din Ucraina. Astfel, procentul celor care mizează pe o accelerare a creșterii PIB național scade la 34%, de la 59% la ediția din ianuarie a raportului, în timp ce ponderea respondenților care se așteaptă la o încetinire a creșterii economice se dublează, de la 26% la 54%.
De când explorăm opiniile directorilor generali din România în cadrul CEO survey, au fost multe șocuri, însă modul în care au apărut și s-au juxtapus în ultimii doi ani – de la criza sanitară, la criza energetică, la inflația accelerată și război, cu toate efectele lor - nu se poate compara cu nicio perioadă anterioară. Deși porneam în 2022 sub auspicii favorabile și cu mare încredere, după ce economia României recuperase căderea brutală din 2020, izbucnirea războiului din Ucraina a temperat așteptările executivilor din România și din întreaga lume.
Războiul din Ucraina își pune amprenta asupra încrederii directorilor generali din țara noastră și în ceea ce privește capacitatea propriilor companii de a-și spori veniturile în următoarele 12 luni. Astfel, doar 20% dintre respondenți se declară extrem sau foarte încrezători în posibilitatea de majorare a cifrei de afaceri (procent în scădere de la 54%), în timp ce alți 49% dintre aceștia sunt oarecum încrezători în perspectiva unui an mai bun.
Precauție în fața amenințărilor
Multiplele provocări pe care directorii de organizații le percep în acest an reflectă volatilitatea continuă a problemelor actuale ale societății și a celor care se întrevăd la orizont. Deși prudența în fața amenințărilor tot mai mari poate fi considerată o reacție firească, ea nu ar trebui să îi împiedice pe liderii de afaceri să ia măsuri curajoase de transformare.
În percepția directorilor generali din România, volatilitatea macroeconomică devansează anul acesta situația sanitară și securitatea cibernetică în topul factorilor de risc.
Războiul din Ucraina a reașezat lista preocupărilor și a influențat percepția directorilor executivi. Volatilitatea macroeconomică rămâne cea mai mare amenințare în opinia liderilor de afaceri din România, 54% dintre directorii generali din țara noastră declarându-se extrem sau foarte preocupați de acest risc (în ușoară creștere, de la 51% în ianuarie). Pe locul secund, urcă însă conflictele geopolitice (incluzând disputele legate de resurse și comerț, terorism, violență interstatală), ponderea respondenților care afirmă că sunt extrem sau foarte îngrijorați de acest pericol s-a dublat, ajungând la 43%. Securitatea cibernetică rămâne pe poziția a treia, menționată de 31% dintre directorii de companii (în scădere de la 43% în ianuarie). Pe de altă parte, amenințarea pandemică scade din intensitate, doar 17% dintre liderii de organizații din România spunând că sunt extrem sau foarte preocupați de aceasta (în scădere de la 49% în ianuarie), în timp ce alți 40% manifestă o oarecare îngrijorare în privința acestui pericol.
Crearea unui sistem fiscal eficient, predictibil și stabil este mai importantă pentru executivii români decât o eventuală scădere a taxelor. Vedem, astfel, că mediul de afaceri a ajuns la un anumit grad de maturitate și înțelege că, fără un sistem fiscal eficient care include atât legislația fiscală, administrarea fiscală și bugetul, nu va avea loc o creștere economică reală.
Schimbările climatice și angajamentele de decarbonizare – o prioritate?
Rezultatele generale ale studiului demonstrează o schimbare de mentalitate – liderii de afaceri încep să înțeleagă rolul pe care trebuie să-l joace în societate și angajamentele pe care trebuie să și le asume pentru a evita, sau măcar atenua, potențialele efecte nefaste ale amenințărilor globale, precum schimbările climatice.
Circa jumătate dintre directorii generali din România afirmă că organizațiile lor și-au asumat deja un angajament de neutralitate a emisiilor de carbon și un angajament net-zero, sau lucrează pentru a lua astfel de angajamente
27% dintre directorii generali din România afirmă că și-au asumat un angajament de neutralitate în ceea ce privește emisiile de dioxid de carbon.
Când vine vorba despre un angajament mai ambițios – și anume net-zero (reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră până aproape de zero și eliminarea emisiilor inevitabile rămase) – ponderea respondenților din țara noastră care se pot lăuda că l-au formalizat este mai mică, de 19%. Alți 30% dintre directorii de companii din România spun că organizațiile pe care le conduc lucrează în prezent la strategii net-zero și urmează să-și asume acest angajament. Însă pe de altă parte, 40% dintre liderii de afaceri din țara noastră nu au un astfel de angajament.
Construirea încrederii prin obținerea de rezultate
În condițiile în care economia globală se confruntă cu șocuri succesive și riscurile se amplifică, este de așteptat ca rezultatele financiare să primeze, iar atenția companiilor să se concentreze aproape exclusiv asupra clienților și angajaților, în vreme ce alte preocupări care privesc societatea să fie lăsate pe planul secund.
Ca reacție la impactul pandemiei în ceea ce privește munca la distanță și schimbările de comportament ale clienților, multe organizații au „comprimat” ani de transformare digitală în luni, ceea ce le-a modificat profilul de risc în materie de securitate cibernetică (inclusiv hacking și dezinformare).
Dintre indicatorii non-financiari, directorii generali se concentrează cel mai mult pe satisfacția clienților, implicarea angajaților și automatizare / digitalizare.
Satisfacția clienților ocupă primul loc în topul obiectivelor non-financiare incluse în strategiile pe termen lung, fiind menționată de 53% dintre liderii de afaceri din România. Aceasta este urmată de implicarea angajaților și automatizare.
Aceleași trei rezultate domină și topul indicatorilor non-financiari incluși în pachetelor de recompensare ale directorilor: satisfacția clienților pe primul loc, urmată de implicarea angajaților și automatizare / digitalizare.
Contact us
