Leadership în era AI: ambiție într-o lume nesigură

Directorii generali din România și-au redus semnificativ așteptările privind creșterea propriilor afaceri, aliniindu-se mai degrabă tendinței globale decât celei regionale. Doar 25% dintre liderii din țara noastră sunt foarte sau extrem de încrezători că business-urile lor vor crește în următoarele 12 luni, acesta fiind de departe cel mai redus nivel de încredere din ultimii cinci ani. În același timp, 25% sunt puțin încrezători că afacerile lor vor crește în următorul an, ceea ce indică o polarizare mai accentuată a percepțiilor asupra evoluției viitoare. Pe un orizont de trei ani, așteptările devin ceva mai optimiste: 39% dintre respondenți se declară încrezători în creșterea business-urilor lor, însă acest procent este tot în scădere față de ediția anterioară a studiului.

Prin comparație, la nivel global, doar 30% dintre liderii chestionați se declară foarte sau extrem de încrezători în creșterea afacerilor lor în următorul an, cel mai mic nivel din ultimii cinci ani. Pe termen de trei ani, procentul celor care au încredere în creșterea veniturilor urcă la 49%, dar este tot în scădere față de nivelul din 2025 (53%).

În Europa Centrală și de Est, structura așteptărilor este inversată: 42% dintre lideri sunt foarte încrezători în creșterea companiilor lor în următoarele 12 luni (în urcare de la 39% în 2025), însă doar 39% mai au aceeași încredere pe termen de trei ani (față de 47% anul trecut).

Faptul că încrederea pe 12 luni a coborât la cel mai redus nivel din ultimii cinci ani, iar cea pe trei ani este, de asemenea, în scădere sugerează că liderii de business din România anticipează un mediu de operare tot mai dificil, marcat de volatilitate, presiuni asupra cererii și costurilor, dar și incertitudine fiscală și de reglementare.

Implementarea efectivă a Inteligenței Artificiale în procesele de business rămâne încă limitată în România, însă există câteva zone în care companiile din țara noastră se detașează pozitiv în raport cu cele din regiune. Mai mult de jumătate dintre directorii generali afirmă că nu utilizează încă AI sau o folosesc într-o foarte mică măsură în principalele procese de business, iar pentru anumite arii ponderea non-utilizării ajunge la aproximativ două treimi dintre respondenți. Cu toate acestea, România se remarcă prin procente mai ridicate decât media Europei Centrale și de Est ale celor care afirmă că organizațiile lor utilizează în mare sau foarte mare măsură AI în dezvoltarea de produse și servicii (20% în România față de 14% în Europa Centrală și de Est), în generarea de cerere (19% față de 15%) și în stabilirea direcției organizației (19% față de 13%).

La nivel global, utilizarea AI este de asemenea în stadii timpurii: doar 22% dintre lideri declară că organizațiile lor folosesc deja AI într-o mare sau foarte mare măsură pentru generarea de cerere nouă, 20% pentru servicii suport, 19% pentru crearea de noi produse, servicii sau experiențe pentru clienți, 15% pentru stabilirea direcției companiei și 13% pentru satisfacerea cererii. Mai puțin de o treime dintre directorii generali folosesc AI într-o oarecare măsură în aceste domenii, în timp ce aproximativ jumătate recunosc că nu o utilizează deloc sau o fac foarte puțin.

Astfel, deși România se aliniază unei tendințe globale de utilizare încă redusă a AI, există deja insule de avans în zone cu impact strategic, cum sunt dezvoltarea de produse, generarea cererii și orientarea strategică. Într-un context în care Inteligența Artificială devine rapid un diferențiator competitiv, accelerarea trecerii de la experimente punctuale la integrarea sistematică a AI în modelul operațional și în deciziile de business va fi esențială pentru a valorifica pe deplin potențialul acestei tehnologii.

Apetitul companiilor din România pentru tranzacții a crescut în ultimul an, în linie cu tendința regională, dar în contrast cu evoluția globală. Dintre directorii generali din țara noastră, 46% intenționează să realizeze cel puțin o achiziție semnificativă (cu o valoare de peste 10% din activele companiei) în următorii trei ani, în urcare față de 41% în 2025 și 2024. Aproape un sfert (24%) dintre executivii din România vizează o singură achiziție, 11% au în vedere două tranzacții, iar 8% se gândesc chiar la trei achiziții în acest interval, ceea ce indică o deschidere reală către creștere prin fuziuni și achiziții.

Prin contrast, la nivel global se observă o temperare a planurilor de M&A: procentul executivilor care plănuiesc cel puțin o achiziție semnificativă a scăzut la 41%, de la 55% în 2025 și 60% în 2024. În Europa Centrală și de Est, intențiile sunt undeva la mijloc: 45% dintre liderii de business plănuiesc o achiziție în următorii trei ani, în creștere față de 37% anul trecut, dar încă sub nivelul din 2024 (49%).

Așadar, în timp ce la nivel global prudența se accentuează, companiile din România, ca și cele din regiune, privesc M&A ca pe un instrument important de creștere și repoziționare strategică.