Parlamentul European a aprobat propunerile de Directivă privind CCTB și CCCTB

27/03/18

Pe scurt

La 15 martie 2018 Parlamentul European (PE) a votat două propuneri de Directive privind baza fiscală comună a societăților (CCTB) și privind baza fiscală consolidată comună a societăților (CCCTB), susținând prin acest demers necesitatea implementării simultane a celor două directive. Astfel, a fost creat cadrul legal prin care companiile ar urma să fie impozitate în Uniunea Europeană (UE) conform unui sistem armonizat privind impozitul pe profit, care să cuprindă și activitățile digitale ale acestora.

 

În detaliu

În forma adoptată de Parlamentul European, cele două Directive vor fi obligatorii pentru grupurile de companii cu o cifră de afaceri consolidată anuală de cel puțin 750 de milioane de euro, urmând ca acest prag să fie redus la zero în termen de maximum șapte ani. Prezentăm în continuare principalele prevederi ale celor două propuneri, așa cum au fost modificate de către PE.

Directiva privind baza fiscală comună (CCTB)

  • cuprinde un set de reguli obligatorii pentru determinarea bazei de aplicare a impozitului pe profit;
  • introduce conceptul de sediu permanent digital, acesta reprezentând o prezență digitală semnificativă a unui contribuabil care prestează servicii digitale către persoane fizice sau juridice dintr-un stat membru (SM), altul decât statul în care este rezident. Criterii:
    • veniturile anuale ale contribuabilului sau ale întreprinderilor asociate din tranzacții digitale prestate la distanță într-un SM sunt mai mari de 5 milioane de euro și
    • cel puțin 1.000 de utilizatori înregistrați dintr-un SM au vizitat platforma digitală a contribuabilului într-o lună, sau
    • cel puțin 1.000 de contracte digitale au fost încheiate cu utilizatori dintr-un SM, sau
    • volumul conținutului digital colectat într-un an fiscal depășește 10 % din conținutul digital stocat al grupului;
  • modifică facilitățile fiscale pentru costurile de cercetare-dezvoltare (C&D), limitând creditul fiscal la 10% din costurile cu personalul angajat în activități de C&D și impunând un plafon maxim al costurilor eligibile de 20 de milioane de euro;
  • introduce nedeductibilitatea cheltuielilor efectuate în favoarea unor beneficiari care au sediul într-o jurisdicție considerată paradis fiscal (conform Listei UE a jurisdicțiilor necooperante);
  • introduce limitarea deducerii pentru costurile excedentare ale îndatorării la maximul dintre valoarea de 1 milion de euro și 10% din indicatorul financiar EBITDA al contribuabilului;
  • scade perioada de reportare a pierderilor la maximum cinci ani (în varianta propusă în 2016 erau prevăzuți șapte ani);
  • aduce modificări în ceea ce privește clasificarea unei societăți drept companie străină controlată (CFC);
  • prevede că până la data de 31 decembrie 2018 Comisia Europeană (CE) va prezenta o propunere referitoare la un număr european de identificare fiscală comun armonizat, cu scopul de a eficientiza schimbul automat de informații fiscale în cadrul UE;
  • introduce măsuri împotriva utilizării abuzive a tratatelor fiscale, în sensul că recomandă modificarea convențiilor fiscale bilaterale, astfel încât acestea să conțină următoarele:
    • o clauză care garantează că ambele părți semnatare ale convenției se angajează să introducă măsuri prin care impozitul se va plăti în locul în care se desfășoară activitatea economică și în care valoarea este creată;
    • un act adițional care clarifică faptul că obiectivul acordurilor bilaterale, pe lângă evitarea dublei impuneri, este și combaterea evaziunii fiscale și a planificării fiscale agresive;
    • o clauză privind o normă generală de combatere a evaziunii fiscale bazată pe testul privind scopul principal.

Directiva privind baza fiscală comună consolidată pentru impozitul pe profit (CCCTB)

  • cuprinde principii de consolidare fiscală, precum și formula de alocare a bazei fiscale a unei companii multinaționale între statele membre;
  • baza fiscală a unui grup consolidat se stabilește ca și cum ar fi o singură entitate: se consolidează profiturile sau pierderile între două sau mai multe entități din cadrul grupului; dacă baza consolidată este negativă, pierderile se pot reporta pe o perioadă de maximum cinci ani;
  • pentru formula de alocare a bazei fiscale consolidate se au în vedere următorii patru factori: forța de muncă, activele, vânzările, și datele colectate și exploatate de la utilizatorii de conținut digital, fiecare dintre acești factori având o pondere egală;
  • prevede că CE va adopta acte care urmează să stabilească normele referitoare la depunerea electronică a declarației fiscale consolidate și a altor formulare;
  • prevede că CE va institui un mecanism de compensare specific, finanțat din excedentul bugetar al statelor membre care câștigă venituri fiscale ca urmare a implementării acestui regim (instituit inițial pentru o perioadă de șapte ani).

Termenul pentru transpunerea celor două propuneri de Directive, prevăzut în textele acestora, este  31 decembrie 2019, cu aplicare de la data de 1 ianuarie 2020.

[Sursa: Comunicat de presă emis de Parlamentul European]

 

De reținut

În momentul în care aceste două Directive vor intra în vigoare, vom asista la armonizarea impozitării profiturilor companiilor în UE. Grupurile de companii își vor calcula impozitele însumând rezultatele fiscale ale companiilor constituente din toate statele membre UE, în timp ce impozitele se vor împărți între statele membre în funcție de locul în care a fost generat profitul, conform celor patru factori de alocare - forța de muncă, activele, vânzările și datele colectate și exploatate de la utilizatorii de conținut digital.

În ceea ce privește adoptarea acestor inițiative la nivelul UE, rezoluțiile urmează să fie transmise spre analiză Consiliului și Comisiei. În plus, fiind vorba de măsuri care prevăd armonizarea normelor fiscale, adoptarea acestora se face prin votul unanim al Statelor Membre în cadrul Consiliului European. Dorim să reamintim că aceste două propuneri au fost inițiate de către CE încă din anul 2011, însă la momentul respectiv a fost dificil ca statele membre să ajungă la un consens. Deoarece în trecut au existat state sceptice cu privire la adoptarea acestor prevederi, este greu de anticipat dacă se va ajunge la un consens în viitorul apropriat.

Contact us

Ionut Simion

Country Managing Partner, Romania

Daniel Anghel

Partner, Tax and Legal Services Leader, Romania

Diana Coroaba

Partner, Tax Services, Romania

Ionut Sas

Partner, Tax Services, Romania

Follow us